Două zile importante din viața ta

Predica de mai jos a fost prezentată de fr. Ghiță Ulici în sabatul din 8 iunie 2019.

Acum, așa vorbește Domnul care te-a făcut, Iacove, și Cel ce te-a întocmit, Israele! „Nu te teme de nimic, căci Eu te izbăvesc, te chem pe nume: ești al Meu. Isaia 43:1

„Cele mai importante două zile din viața ta sunt ziua în care te-ai născut și cea în care afli de ce.” Mark Twain

Păzește-ți inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieții. Proverbe 4:23 

Importanța nașterii

Psalmii 139:14 “Te laud că sunt o făptură așa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale, și ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!”

Isaia 44:24 “Așa vorbește Domnul, Răscumpărătorul tău, Cel ce te-a întocmit din pântecele mamei tale: „Eu, Domnul, am făcut toate aceste lucruri”…

Fiecare dintre noi suntem unici capatand o anumita originalitate prin faptul ca ne-am nascut intr-o anumita zi sau perioada istorica, intr-o anumita familie si am parcurs un anumit drum in viata.

G.W.Allport observa ca: ‘Metoda de reproducere  a naturii umane garanteaza la modul superlativ un echipament genetic nou, pentru fiecare muritor care se naste.’

Fiecare este unic in felul lui 

Fiecare persoana este unica , are calitati si defecte , asemanari si deosebiri si cu toate acestea toti suntem diferiti , fiecare cu propria opinie si gandire

Ce e insa personalitatea?

In ‘Dictionar de Psihologie’ de Norbert Sillamy personalitatea este definita asfel: “element stabil al conduitei unei persoane; ceea ce o caracterizeaza si o diferentiaza de o alta persoana.”

10 particularităţi care fac din fiecare dintre noi o fiinţă unică

Oricât de mult ar semăna doi oameni între ei, există trăsături care fac ca fiecare persoană să fie unică în felul ei. Iată 10 aspecte elemente ce diferenţiază un individ uman de altul, astfel încât nu există doi oameni absolut identici.

1. ADN-ul

Cu ADN-ul uman începe totul – de aici pornesc diferenţele. Practic, este imposibil ca două persoane să aibă ADN absolut identic.

2. Amprentele digitale

particularităţile amprentelor sunt determinate în principal de gene, si sunt unice… Aşa se face că, până şi la gemenii identici, amprentele, deşi foarte asemănătoare, pot fi totuşi deosebite între ele, dacă sunt analizate cu mijloace suficient de precise.

3. Mersul

Felul în care mergen se schimbă în cursul copilăriei, dar, în general, se stabilizează atunci când procesul de creştere s-a încheiat. Atunci, caracteristicile anatomice individuale dau fiecăruia dintre noi un mers specific, atât de specific încât încă din anii 1970 există studii care arată că putem recunoaşte după mers oamenii pe care-i cunoaştem, cu o precizie de 90%.

4. Urechile

Chiar la aceeeaşi persoană, există , în general, mici diferenţe într o ureche şi cealaltă. Cu atât mai evidente sunt deosebirile de la o persoană la alta, în ceea ce priveşte forma urechii.

5. Ochii

Irisul fiecărui ochi este unic, consideră specialiştii, iar această convingere stă la baza identificării peroanelor prin scanarea irisului, aşa cum se practică deja în unele ţări. Irisul are o structură complexă, cuprinzînd fibre musculare, ligamente, vase de sânge şi pigmenţi, iar dispunerea acestora creaază un model unic pentru fiecare dintre noi.

6. Vocea

Glasul omenesc este rezultatul combinării mai multor elemente: zgomotul făcut de aerul ce trece prin laringe, modul în care fluxul de aer se deplasează prin nas şi gură şi felul în care este modulat, pentru a forma cuvinte, prin acţiunea buzelor, a obrajilor, a limbii şi a cerului gurii. Cum e foarte puţin probabil ca două persoane să aibă aceste segmente anatomice identice, vocile sunt şi ele individualizate.

7. Mirosul

Este, de asemenea, o caracteristică unică, rezultată din combinaţiile complexe la care participă atât molecule odorante din secreţiile pielii (secreţii a căror compoziţie este influenţată în mare măsură de gene), cât şi substanţe odorante produse de bacteriile ce descompun unele dintre secreţiile inodore ale corpului. Diferitele regiuni ale corpului au diferite mirosuri, adăpostesc populaţii diferite de bacterii, toate aceste însuşiri fiind controlate de gene.

8. Bătăile inimii

Surprinzător, acestea sunt suficient de diferite de la o persoană la alta pentru a putea fi deosebite cu ajutorul unor aparate specializate, ce analizează impulsurile electrice ale inimii.

9. Undele cerebrale

Şi în cazul acestora există diferenţe măsurabile, deoarece creierul fiecărei persoane este diferit. Conexiunile nervoase se structurează diferit de la un om la altul, în funcţie de înzestrarea ereditară şi de factori externi, ce ţin de specificul existenţei fiecăruia.

10. Microbiomul

Trilioanele de bacterii care „locuiesc ” pe pielea şi în corpul unui om participă la crearea caracterului unic al acestuia.    https://www.descopera.ro/dnews/9919786-10-particularitati-care-fac-din-fiecare-dintre-noi-o-fiinta-unica

Important sa afli de ce te-ai nascut

Ieremia 1:4,5 „Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: Mai înainte ca să te fi întocmit în pântecele mamei tale, te cunoșteam, și mai înainte ca să fi ieșit tu din pântecele ei, Eu te pusesem deoparte și te făcusem proroc al neamurilor.”

Isaia 44:28 Eu zic despre Cirus: „El este păstorul Meu, și el va împlini toată voia Mea; el va zice despre Ierusalim: „Să fie zidit iarăși!”, și despre Templu: „Să i se pună temeliile!”

Cum am fost creati de Dumnezeu?

Domnul l-a făcut pe om integru la început. El a fost creat cu o minte perfect echilibrată, toate organele fiind în mod desăvârșit dimensionate și întărite. Adam a fost tipul bărbatului perfect. Fiecare calitate a minții era bine proporționată, fiecare având o lucrare distinctă și totuși dependente unele de altele, pentru ca oricare dintre acestea să poată fi folosită în întregime și în mod corect. (3M 72.1)

Omul a fost creat pentru o stare de bucurie mai înaltă și mai sfântă decât poate să ofere această lume. El a fost făcut după chipul lui Dumnezeu pentru scopuri înalte și nobile, ca acelea în care sunt implicați îngerii. {4M 438.1}

Omul a fost creat ca agent moral liber. Asemenea locuitorilor altor lumi, el trebuia să treacă testul ascultării; dar nu a fost niciodată pus într-o situație în care neascultarea să devină o necesitate. Omul nu este niciodată supus vreunei ispite sau încercări căreia să nu-I poată rezista. Dumnezeu a prevăzut absolut toate resursele care erau necesare, așa încât omul să nu fie niciodată învins în conflictul cu Satana. {2MCP 421.1}

Dumnezeu este proprietarul ființei voastre. El este Acela pe care să-l întrebați: Ce este bine? Ce este rău? Cum aș putea împlini cât mai bine scopul pentru care am fost creat? „Nu știți că … voi nu sunteți ai voștri? Căci ați fost cumpărați cu un preț. Proslăviți dar pe Dumnezeu în trupul și în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.” (1 Corinteni 6, 19.20.) {2MCP 425.4}

Omul a fost creat pentru un nivel de viață mai înalt și mai nobil decât cel pe care îl adoptă el. Timpul existenței noastre muritoare este pregătitor pentru viața ce se măsoară cu viața lui Dumnezeu. {SCT 256.2}

Omul, creat pentru părtășie cu Dumnezeu, nu-și poate găsi decât într-o asemenea tovărășie adevărata viață și dezvoltare. Creat pentru a găsi în Dumnezeu cea mai înaltă bucurie a sa, el nu poate găsi în nimic altceva lucrul care să potolească focul inimii sau să satisfacă foamea și setea sufletului. Cel care studiază Cuvântul lui Dumnezeu cu un spirit sincer și educabil, căutând să-i înțeleagă adevărurile, va fi adus în legătură cu Autorul lui; și nu există vreo limită a posibilităților lui de dezvoltare — în afară de cazul în care alege el însuși aceasta. {Ed 124.3}

Ce lasa amprente asupra vietii (carcterului)?

Iov 34:21 Căci Dumnezeu vede purtarea tuturor, privește pașii fiecăruia.

Proverbe 16:9 Inima omului se gândește pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă pașii.

Amprenta –  Reproducere exactă (în spațiu sau în plan) a unui obiect, obținută prin imprimarea lui pe o suprafață plastic. urmă, tipar, întipărire.  Urmă lăsată de o idee, de o stare psihică etc. Dex

“Orice lucru își pune amprenta asupra minților tinere. Este studiată înfățișarea, vocea își are influența ei, iar comportamentul este imitat îndeaproape de către copii. Părinții nervoși, țâfnoși, dau uneori astfel de lecții copiilor pentru care ar da toată lumea, dacă ar fi a lor, ca să-i poată dezvăța. Copiii trebuie să vadă în viețile părinților lor acea consecvență care este în conformitate cu credința lor. Ducând o viață consecventă și dovedind stăpânire de sine, părinții pot modela caracterele copiilor lor. {CA 322.2}

Părinții le oferă copiilor amprenta propriului lor caracter; și dacă anumite trăsături sunt dezvoltate în mod inadecvat în personalitatea unuia dintre copii, iar un altul manifestă un aspect nedorit al caracterului, cine ar putea fi atât de răbdător, de înțelegător și de blând, dacă nu tocmai părinții? Cine ar putea fi la fel de stăruitor în cultivarea trăsăturilor prețioase ale caracterului dezvăluit în Isus Hristos, în caracterul copiilor, dacă nu tocmai părinții? {1MCP 139.4}

Prima impresie, prima disciplinare a acestor tineri lucrători trebuie să fie de o calitate înaltă, căci caracterele lor se modelează pentru timp și veșnicie. Cei care răspund de aceștia să nu uite că au o mare și solemnă responsabilitate. Ei trebuie să modeleze lutul cât este moale, mai înainte de a se întări și a deveni insensibil la modelare; fie ca ei să instruiască „copăcelul” mai înainte să devină un stejar strâmb, noduros și cu ramurile încâlcite; fie ca ei să direcționeze cursul râulețului mai înainte să devină un râu umflat de ape. Dacă sunt lăsați să aleagă propria lor cale și pe tovarășii lor, unii vor alege ceea ce este bun, iar alții vor alege tovărășii nepotrivite. Dacă elementul religios nu este implicat în educația lor, ei vor fi cu ușurință supuși ispitei, iar caracterele lor vor fi predispuse să devină strâmte și unilaterale. Tânărul care dă pe față respect pentru lucrurile sfinte învață aceste lecții în familie, mai înainte ca lumea să-și pună amprenta asupra sufletului — imaginea păcatului, a înșelăciunii și necinstei. Iubirea lui Dumnezeu se învață la altarul familial al tatălui și al mamei chiar din copilărie. {5M 416.1}

Când copiii încep să gândească, mintea lor este mai receptivă decât în oricare altă perioadă și de aceea primele lecții pe care le primesc sunt de o importanță deosebită. Aceste lecții au o influență puternică în formarea caracterului. Dacă amprenta pe care o lasă este corectă și dacă, o dată cu trecerea anilor, sunt urmate cu răbdare și perseverență, destinul pământesc și veșnic al copiilor va fi orientat spre bine. {1MCP 293.4}

“Mintea se află într-o continuă activitate. Ea este receptivă la orice fel de sugestii, bune sau rele. Gândurile și impresiile întipărite în mintea copiilor sunt asemenea chipurilor omenești ce se fixează pe placa fotografică a artistului; indiferent dacă aceste impresii sunt lumești sau morale și religioase, ele vor fi aproape imposibil de șters.” {1MCP 293.3}

Nu cuvintele Bibliei sunt inspirate, ci oamenii sunt inspirați. Inspirația nu acționează asupra cuvintelor sau expresiilor omului, ci asupra omului însuși, care, sub influența Duhului Sfânt, primește gânduri. Dar cuvintele primesc amprenta minții omului. Gândirea divină este împărtășită. Mintea și voința divină sunt combinate cu mintea și voința omului și, prin urmare, cuvintele omului sunt cuvintele lui Dumnezeu. {SAa 6.5}

Egoismul și-a pus amprenta nesfântă asupra vieții și caracterului lor, iar unii nu vor pierde niciodată acest chip și această amprentă. {MP 349.1}

Bunătatea și amabilitatea își pun amprenta pe față, iar ochiul exersat nu poate fi înșelat și nici nu poate fi captivat prin fastul manierelor. {EvL 63.2}

Tinerețea, un timp al posibilităților — Inimile tinerilor sunt ca ceara ușor modelabilă, iar voi le puteți călăuzi în așa fel, încât să admire caracterul creștin; dar nu vor trece mulți ani până când ceara ar putea să devină granit. {1MCP 294.1}

Tinerii sunt cei care manifestă sentimentele cele mai entuziaste, au memoria cea mai receptivă și inima cea mai deschisă pentru influența divină; iar perioada tinereții este aceea în care capacitățile fizice și intelectuale trebuie investite în vederea celor mai mari realizări posibile, atât pentru viața aceasta, cât și pentru aceea care va urma. {1MCP 294.2}

Amprentele bune sau rele care sunt puse asupra caracterului copiilor voștri nu sunt întipărite pe nisip, ci sunt săpate pe o stâncă durabilă. Fiți atenți la cei cu care se împrietenesc, deoarece lucrurile pe care le învață din cuvintele și obiceiurile tovarășilor lor le vor modela întreaga viață de mai târziu. Prietenii pe care și-i fac copiii voștri, principiile pe care le adoptă acum și obiceiurile pe care le deprind stabilesc destinul lor viitor cu o certitudine aproape infailibilă. {FD 142.3}

Când vrei să iei amprenta unui sigiliu, pe o bucată de ceară, nu cred că arunci grăbit și violent sigiliul în bucata de ceară, ci îl așezi cu grijă, îl apeși ușor și constant, până când s-a îngropat bine în ceară. Tot așa se procedează și cu sufletele umane. Secretul puterii stă într-o continuă influență creștină, iar aceasta depinde de o neîntreruptă manifestare a caracterului lui Hristos. Ajutați pe cei greșiți, povestindu-le despre experiența voastră. Arătați-le cum, atunci când ați greșit, răbdarea, amabilitatea și ajutorul prietenilor v-au dat curaj și speranță. {SSS 101.2}

Până la ziua judecății nu veți ști niciodată ce influență au avut purtările amabile și considerația față de cel inconsecvent, irațional și fără valoare. Când ne întâlnim cu nerecunoștința și disprețuirea adevărului sacru, suntem tentați să ne exprimăm îndată disprețul și indignarea. Cel vinovat se așteaptă la o astfel de reacție și sunt pregătiți pentru ea. Dar o atitudine răbdătoare și plină de amabilitate îi va lua prin surprindere și deseori trezește în ei cele mai bune porniri și dorință după o viață mai nobilă. (Testimonies on Sabbath-School Work, 116, 117.) {SSS 101.3}

Făuritori ai propriului destin

Este mult adevăr în zicala: „Fiecare om este făuritorul propriului său destin”. În timp ce părinții sunt responsabili de amprenta caracterului, precum și de educația și pregătirea fiilor și fiicelor lor, este însă adevărat că poziția [242] și abilitatea noastră în lume depind într-o mai mare măsură de propriul curs al acțiunii. {SPT 114.6}

Daniel și tovarășii lui au beneficiat de o educație și o pregătire corecte în primii ani ai vieții, dar numai aceste avantaje nu i-ar fi putut face să ajungă acolo unde au ajuns. A venit și timpul când a trebuit ca ei să hotărască singuri în dreptul lor — când viitorul lor era la îndemâna lor. Atunci ei au decis să rămână într-adevăr de partea lecțiilor pe care le primiseră în copilărie. Teama de Dumnezeu, care este începutul înțelepciunii, a fost temelia măreției lor. {SPT 114.7}

Amprenta divinului — Dacă nu doriți ca întreaga ființă să ajungă coruptă, nu lăsați eul să se extindă la mari dimensiuni. O singură spărtură scufundă o corabie și o singură verigă slabă rupe un lanț; prin urmare, orice trăsătură de caracter cultivată sau moștenită va lucra în inimă și se va exterioriza prin cuvinte care vor exercita o influență spre rău ce nu va putea fi anihilată niciodată. Noi clădim pentru veșnicie. Caracterul nostru trebuie să poarte amprenta divinului, printr-o exprimare nobilă și curată și prin fapte demne. Atunci, întregul univers va privi spre noi și va spune: „Bine, rob bun și credincios”.  {2MCP 728.4}

Unitatea în diversitate este planul lui Dumnezeu. Printre urmașii lui Hristos, trebuie să existe o asociere de elemente diferite, adaptate reciproc, fiecare având o lucrare specială pentru Dumnezeu. Fiecare persoană își are locul ei în împlinirea marelui plan de a purta amprenta chipului lui Hristos…. Unul este potrivit pentru a face o anumită lucrare, altul are o lucrare diferită, pentru care este pregătit, altul are încă o lucrare, într-un domeniu diferit; dar fiecare trebuie să fie o completare a celorlalți…. Lucrând în și prin elemente diferite, Duhul lui Dumnezeu va realiza armonia acțiunii…. Trebuie să existe un singur duh călăuzitor — Duhul Celui care este infinit în înțelepciune și în care toate elementele diferite se întâlnesc într-o unitate inegalabilă. {2MCP 800.4}

2 Corinteni 3:18 Noi toți privim cu fața descoperită, ca într-o oglindă, slavaDomnului, și suntem schimbați în același chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului.

Evrei 12:1,2 Și noi, dar, fiindcă suntem înconjurați cu un nor așa de mare de martori, să dăm la o parte orice piedică și păcatul care ne înfășoară așa de lesne și să alergăm cu stăruință în alergarea care ne stă înainte. Să ne uităm țintă la Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a disprețuit rușinea, și șade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu.